PROTECŢIA MINORILOR

“Prioritatea interesului superior al  copilului” a fost instituită legislativ prin Convenţia cu privire la drepturile copilului, adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 20 noiembrie 1989, la care Republica Moldova a aderat în anul 1990. Asigurarea interesului superior al copilului în domeniul mass-media audiovizuală implică responsabilitatea celor trei factori decisivi: părinţi, producători de servicii media audiovizuale şi instituţii de reglementare. 

Consiliul Coordonator al Audiovizualului, exercitându-şi obligaţiile ce-i revin prin lege, în scopul de a asigura, în programele audiovizuale, protecţia dezvoltării fizice, mentale şi morale a copiilor, stabilind condiţii clare de difuzare, în acord cu standardele şi practicile mai multor state membre ale Uniunii Europene, a elaborat şi emis două decizii de reglementare vizând cele două ipostaze în care se pot afla copiii în raport cu mass-media audiovizuală: cea de spectator-consumator şi cea de participant la emisiune.

Activitatea de supraveghere şi control exercitată de CCA pe dimensiunea protecţiei copiilor se desfăşoară în temeiul următoarelor acte:

  • Legea cu privire la drepturile copilului nr. 338 din 15.12.1994;
  • Codul Audiovizualului nr. 260 din 27.07.2006;
  • Decizia CCA nr. 98 din 19 iulie 2012 Cu privire la clasificarea programelor audiovizuale în scopul protecţiei copiilor (publicată în MO nr. 177-180, art. nr. 1080, din 24.08.2012);
  • Decizia CCA nr. 99 din 19 iulie 2012 Cu privire la respectarea drepturilor şi protecţia copilului în programele audiovizuale (publicată în MO nr. 177-180, art. nr. 1081, din 24.08.2012);
  • Legea cu privire la protecţia copiilor împotriva impactului negativ al informaţiei nr. 30 din 07.03.2013, în vigoare din 05.07.2013;
  • Legea cu privire la publicitate nr. 1227 din 27.06.1997;
  • Convenţia Europeană cu privire la Televiziunea Transfrontalieră, Strasbourg, 5.V.1989 (ratificată prin Legea „Pentru ratificarea Convenţiei europene cu privire la televiziunea transfrontalieră” nr. 1555, din 19.12.2002, publicată în Monitorul Oficial nr. 190 din 31.12.2002), art. 7 alin. (2);
  • Codul de conduită al radiodifuzorilor, adoptat prin Decizia CCA nr. 127 din 26.12.2007 (publicat la 01.02.2008 în Monitorul Oficial nr. 21-24), art. 11, 14;
  • Codul deontologic al jurnalistului din Republica Moldova  2011 şi alte acte legislative şi normative.

Recomandări formulate pentru instituţiile mass-media în cadrul mesei rotunde:

„Respectarea drepturilor copiilor

în buletinele de ştiri ale instituţiilor mass-media audiovizuale”

  1. La realizarea subiectelor cu implicarea copiilor este primordial să se ia în calcul cu mai multă responsabilitate necesitatea de a acţiona în interesul superior al copilului, care ar trebui să prevaleze în faţa altor raţiuni de a difuza un material, cum ar fi menţinerea audienţei, suscitarea curiozităţii sau alte interese ale adulţilor, fie ele şi nobile.
  2. Relatând despre cazuri dramatice, nenorociri, suiciduri, abuzuri, nu este suficient a procesa electronic imaginile copiilor victime; în aceste cazuri, trebuie aplicate măsuri de protecţie a identităţii şi faţă de rudele victimelor, şi pentru localitatea sau adresa unde s-a produs cazul, în interesul superior al copilului victimă.
  3. Se recomandă evitarea intervievării copiilor care au trecut prin experienţe şocante, negative, chiar dacă miza reportajului este alertarea părinţilor şi/sau a celor în a căror responsabilitate se află viaţa copiilor, iar secvenţele cu copilul suferind sensibilizează puternic spectatorul. Intervievarea unui copil în situaţie de suferinţă sporeşte riscul ca această suferinţă să fie prelungită şi accentuată. 
  4. Jurnaliştii trebuie să evite utilizarea unor detalii stereotipizate în raport cu oamenii care sunt diferiţi de alţii, fie că ne referim la etnie, religie, gen sau culoare, tratând această informaţie cu multă precauţie, responsabilitate şi profesionalism.
  5. În relatarea unor circumstanţe jenante sau defavorabile în care sunt surprinşi copiii şi nu numai, este necesar de a evita orice referinţă la etnie, acesta fiind un detaliu irelevant. 
  6. Jurnaliştii trebuie să evite să dea verdicte sau să califice unele fapte de abateri de la lege înainte de decizia definitivă a instanţelor abilitate.
  7. Solicitând opinia specialiştilor, e bine să fie adresate întrebări concrete şi clare, la subiect, să se insiste ca aceştia să recurgă la un limbaj accesibil publicului larg, iar dacă sunt utilizaţi termeni de specialitate, aceştia ar trebui explicaţi de către jurnalist.
  8. În relatările despre accidente şi crime trebuie să ţinem cont de normele bunului-simţ, reflectate în Codul deontologic al jurnalistului: „4.5 Jurnalistul nu furnizează publicului detaliile morbide ale crimelor, accidentelor şi catastrofelor naturale sau detaliile privind tehnicile suicidare. Aceleaşi reguli se aplică şi materialelor vizuale (fotografii, materiale video)”, cel puţin în cadrul buletinelor din prime-time. Cei care ţin neapărat să pună accentul pe informaţiile şocante şi insolite, trebuie să deplaseze acest tip de ştiri după ora 22.00.

Comunicate de presă

  • Vin ,Iulie 21, 2017 - 16:11

    Consiliul Coordonator al Audiovizualului s-a întrunit astăzi, 21 iulie 2017, în ședință publică. 

  • Mar ,Iulie 18, 2017 - 15:10

    Consiliul Coordonator al Audiovizualului organizează dezbateri publice la Proiectul de Decizie Cu privire la accesul persoanelor cu deficiențe de auz și văz la serviciile de programe și abrogarea Deciziei CCA nr. 21 din 26 februarie 2008

  • Mar ,Iulie 04, 2017 - 16:43

    Consiliul Coordonator al Audiovizualului s-a întrunit astăzi, 4 iulie 2017, într-o nouă ședință publică.