CCA a desfășurat un training pentru jurnaliști și editorii de la instituțiile mediatice audiovizuale

Mar ,Decembrie 19, 2017 - 10:28

Consiliul Coordonator al Audiovizualului, întru realizarea acțiunilor trasate în Planul național de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană pentru anii 2017-2019 și pentru promovarea unui dialog deschis și a unui parteneriat de cooperare în problema formării jurnaliștilor și a profesioniștilor în domeniul mass-media, a desfășurat, pe data de 15 decembrie 2017, un seminar de instruire pentru jurnaliștii și editorii de la instituțiile mediatice audiovizuale cu genericul Drepturile omului în cadrul serviciilor audiovizuale.

Trainingul, organizat cu suportul Consiliului Europei, a fost divizat în 4 sesiuni: Noile prevederi ale Codului  audiovizualului prin prisma drepturilor omului; Drepturile omului; Libertatea de expresie  în Europa și Drepturile minorilor în cadrul serviciilor audiovizuale.

Cu un cuvânt de salut au fost prezenți: James PETTIT, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Statelor Unite ale Americii în Republica Moldova; Peter MICHALKO, Ambasador al Uniunii Europene în Republica Moldova; și Dumitru LAZUR, Coordonator de proiecte, Consiliul Europei.

În calitate de experți au participat: Dragoș VICOL, Președinte CCA, membru al Grupului de lucru pentru îmbunătățirea legislației mass-media; Ion BUNDUCHI, Director executiv al Asociației Presei Electronice din Moldova, membru al Grupului de lucru pentru îmbunătățirea legislației mass-media; Eugen RÎBCA, Membru al Grupului de lucru pentru îmbunătățirea legislației mass-media; Boris BERGANT, consultant superior al Uniunii Europene a Radiodifuzorilor (EBU), Slovenia; Svetlana RUSU, Direcția investigație și monitorizare, Oficiul Avocatul Poporului; Asya VERBANOVA, reprezentanta interimară UN Women în Moldova; Maia BĂNĂRESCU, Avocatul Poporului pentru protecția drepturilor copilului; Mariana IANACHEVICI, Director executiv „Ave Copiii”; membri CCA.

Președintele CCA, Dragoș Vicol, a vorbit despre rolul și misiunea jurnalistului de a informa corect, precis, echidistant și echilibrat despre tot ceea ce se întâmplă în societate. Jurnaliștii, în temeiul libertății de exprimare și a pluralismului de opinie, dar și a rigorilor profesionale, au datoria de a servi cetățeanul, punându-se în slujba adevărului și dreptății sociale, întâi de toate, dincolo de interesele de grup, de anumite angajamente de partizanat politic etc. Jurnalismul este o forță incontestabilă în promovarea valorilor democratice și în consolidarea statului de drept. Totodată, jurnalismul poate fi privit ca un drept uman sau ca un instrument de încălcare a drepturilor omului. Respectiv, jurnalistul este cel care decide: își folosesc profesia ca instrument de încălcare a drepturilor prin proliferarea discursului de ură, cu profil rasial, etnic, sau ca obligație și responsabilitate la apărarea drepturilor omului.

Noile modificări la Codul audiovizualului vor crea oportunități mai mari pentru afirmarea jurnaliștilor în cadrul emisiunilor de autor, a dezvoltării jurnalismului de investigație, în realizarea emisiunilor calitative și cu impact asupra publicului. Este foarte important ca dezvoltarea produselor mediatice să se producă în beneficiul consumatorilor de programe, prin asigurarea accesului cetățenilor la informație de interes public, axată pe diversitate, egalitate și non-discriminare, prin promovarea și respectarea drepturilor minorilor și a persoanelor cu deficiențe de văz și auz în serviciile audiovizuale ș.a.

Ambasadorul SUA în Moldova, James Pettit, a menționat în discursul său: „Îndemnăm autoritățile să adopte cât mai curând posibil noul Cod al audiovizualului, care să respecte în totalitate standardele UE.   Ambasada SUA continuă să fie unul dintre cei mai activi susținători ai libertății și pluralismului mass-mediei în Moldova, deoarece libertatea mass-media este o chestiune esențială în domeniul drepturilor omului. Propaganda străină este o problemă în Moldova, și Statele Unite înțeleg cu siguranță riscurile pe care le prezintă dezinformarea rusească. Dar Moldova se confruntă, de asemenea, cu probleme de control intern asupra mass-mediei. Această situație nu numai că amenință independența mass-mediei în Moldova, ci și generează mesaje care pot fi caracterizate ca un tip diferit de propagandă, din surse interne. Trebuie să recunoaștem, să numim și să combatem această tendință cu aceeași vigoare cu care combatem dezinformarea străină. De aceea, răspunsul SUA și al Uniunii Europene este de a spori protecția pentru vocile independente de aici. Nu vom folosi lupta împotriva propagandei ca pretext pentru a închide vocile de alternativă”.

Peter Michalko, Ambasador al UE în Moldova, a declarat că respectarea drepturilor omului este o temă prioritară în acțiunile Uniunii Europene la nivel global și o parte importantă de cooperare între R. Moldova și UE. Libertatea și pluralismului mass-media sunt valori și principii fundamentale și prioritare ale drepturilor omului. Pentru Moldova, ca și pentru orice altă țară, acestea trebuie să fie pilonii unei societăți democratice și să asigure pluralismul de opinie politic corect în reformarea țării. Aceste principii sunt cruciale mai ales pentru anul 2018, care este an electoral. Mass-media este unul dintre partenerii UE de bază în cooperarea cu R. Moldova, pe lângă autorități și societatea civilă. Relațiile de parteneriat și asociere, politice, integrarea economică sunt mult mai profunde și mai complexe decât până acum, or, o implementare de succes a acesteia necesită o mass-media liberă și pluralistă în buna cooperare cu instituțiile statului și CCA. Într-o țară în care 80 la sută din populație se informează de la televizor, CCA are un rol esențial în consolidarea unui spațiu audiovizual la standarde europene. În acest sens, acordul de asociere și UE acordă toate instrumentele necesare. Totodată, Ambasadorul UE a reiterat, la rândul său, importanța adoptării cât mai rapide a noului Cod al audiovizualului în conformitate cu prevederile Directivei Europene privind Serviciile Audiovizuale.

Dumitru Lazur, Ion Bunduchi și Eugen Rînca, au prezentat acțiunile întreprinse în cadrul Grupului de lucru pentru îmbunătățirea legislației mass-media, din care fac parte radiodifuzori, reprezentanți ai ONG-urilor de profil, precum și ai CoE, Delegației UE, CID NATO, CCA, Guvernului și Parlamentului etc., subliniind importanța elaborării unui nou Cod al Audiovizualului, securizarea spațiului informațional al Republicii Moldova, lupta împotriva propagandei etc.

Boris Bergant, consultant superior al EBU, s-a referit la provocările mediatice și influența tehnologiilor electronice asupra mass-media, cum să facem față provocărilor în era cibernetică, cum să reacționeze jurnalismul în războiul informațional, în cadrul căruia în calitate de „arme” sunt hakeri, atacuri on-line, știri false? Atât pentru Europa, cât și pentru țările din spațiul ex-sovietic, propagandă și știrile false nu sunt o noutate, ele sunt o provocare pentru jurnaliști și mass-media.

Asya Verbanova, reprezentanta UN Women Moldova, a subliniat că prezența mai mare a femeilor cu dizabilități în viața politică și civică ar contribui la respectarea mai bună a drepturilor lor și ar produce o schimbare, mai ales în ceea ce privește egalitatea de gen și mass-media și modul în care femeile sunt prezentate în presă.

Svetlana Rusu, Maia Bănărescu și Mariana Ianachevici au venit cu recomandări despre modul în care este corect a fi mediatizate cazurile legate de copii. Printre care: Jurnaliștii trebuie să acorde o atenție maximă la publicarea unui articol sau o imagine ce ar putea pune în pericol copilul, frații sau alți copii chiar dacă s-a modificat, ascuns sau exclus identitatea acestora; La realizarea unui interviu, jurnalistul trebuie să evite întrebările, atitudinea sau comentariile imparțiale, insensibile față de valorile culturale, ce pot pune în pericol un copil sau îl umilesc sau care redeclanșează durerea și suferința unui copil cauzate de evenimente traumatice; Jurnalistul nu trebuie să facă discriminare în momentul selectării copiilor pentru intervievare, în funcție de gen, rasă, vârstă, religie, statut, studii sau abilități fizice; Trebuie să evite stereotipurile și prezentările senzaționale pentru a promova materialul jurnalistic în care sunt implicați copii; La realizarea unui subiect în care protagoniști sunt copiii, este necesar obținerea în prealabil a permisiunii copilului sau a tutorelui său pentru orice interviu, înregistrare video și, dacă e posibil, pentru fotografii documentare etc.

Serviciul Comunicare și relații cu publicul